GRĂPĂTÚRĂ, grăpături, s. f. (Rar) Grăpat. – Grăpa + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRĂPĂTÚRĂ s. v. grăpare, grăpat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grăpătúră s. f., g.-d. art. grăpătúrii; pl. grăpătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink