GRĂDEÁ, grădele, s. f. (Reg.) Nuia din care se împletesc unele garduri; p. ext. (la pl.) gard împletit din nuiele. [Var.: grădélă s. f.] – Refăcut din grădele (pl. lui grădelă < scr. gradela).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădeá s. f., art. grădeáua; pl. grădéle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădeá, V. grătea.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRĂDÉLE s. pl. leasă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grăteá f., pl. ele (d. gratie; it. gratella). Munt. est. Gratie: gard făcut din grătele. – În vest și aĭurea grădea, pl. ele (sîrb. gradela, d. it. gradella).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink