GONFALONIÉR, gonfalonieri, s. m. 1. Purtătorul steagului sau insignelor unui stat, unui oraș, unei instituții în vechile republici italiene. 2. Numele unor magistrați superiori din vechile republici italiene. – Din it. gonfaloniere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GONFALONIÉR s.m. Magistrat municipal al unor republici italiene din evul mediu, care purta steagul sau insignele. [Cf. it. gonfaloniere, fr. gonfalonier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GONFALONIÉR s. m. magistrat municipal al unor republici italiene din evul mediu, care purta steagul sau insignele. (< it. gonfaloniere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

gonfaloniér s. m. (sil. -ni-er), pl. gonfaloniéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*gonfaloniér m. (fr. gonfalonier și gonfanonier, d. gonfalon și gonfanon, steag militar pus în vîrfu uneĭ lăncĭ; it. gonfaloniere, d. gonfalone, care vine d. germ. guntfano, steag de bătălie. V. fanion, fanon). Apărător militar al uneĭ episcopiĭ, abațiĭ ș. a. Magistrat municipal într´unele republicĭ italiene în evu mediu, maĭ ales în Florența și Siena.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink