gomón s.n. (înv.) adunare, sfat.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GOMÓN s. n. (Mold., Trans.) Zgomot. (din pol. gomon)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

gomón (-nuri), s. n. – 1. Ceartă, dispută. – 2. Adunare. Sl. (pol., rus.) gomon (Cihac, II, 124; DAR). – Der. gomoni, vb. (a vorbi, a discuta; refl., a se pune de acord, a se învoi), cf. rus. gomoniti „a face zgomot”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gómon n., pl. urĭ (rus. pol. gomon, gălăgie). Mold. P. P. Zgomot de vorbă. Sfat, taĭfas.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink