GNÓZĂ s.f. Cunoștință bazată pe rațiune. ♦ Gnosticism. ♦ Filozofie a magilor. [< fr. gnose, cf. gr. gnosis – cunoaștere].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-GNÓZĂ Element secund de compunere savantă, cu sensul „cunoaștere”. [Var. -gnozie. / < fr. -gnose, -gnosie, cf. gr. gnosis].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-gnóză, -gnozíe v. gnoseo-
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gnóză s. f. Cunoștință bazată pe rațiune. ♦ Filozofie a religiei păgâne, cu rădăcini în religiile orientale și în sistemele învățaților greci, în special în platonism, care profesează indirect dualismul dintre Dumnezeu și materie. ♦ Gnosticism. – Din fr. gnose (‹ gr. gnosis „cunoaștere”).
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink