GLORIÓS, -OÁSĂ, glorioși, -oase, adj. Plin de glorie; care aduce glorie. [Pr.: -ri-os] – Din fr. glorieux, lat. gloriosus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GLORIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care vădește glorie; cu glorie. Activitate ~oasă. [Sil. -ri-os] /<fr. glorieux, lat. gloriosus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GLORIÓS, -OÁSĂ adj. Încărcat de glorie; slăvit. [Pron. -ri-os. / cf. lat. gloriosus, fr. glorieux].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GLORIÓS, -OÁSĂ adj. încărcat de glorie; slăvit. (< fr. glorieux, lat. gloriosus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GLORIÓS adj. 1. v. vitejesc. 2. mărit, (înv. și pop.) slăvit. (~ul domn al Moldovei.) 3. v. falnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gloriós adj. m. (sil. -ri-os), pl. glorióși; f. sg. glorioásă, pl. glorioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*gloriós, -oásă adj. (lat. gloriosus). Plin de glorie: general glorios. Care aduce glorie: victorie glorioasă. Vanitos, fălos, fudul: glorios de strămoșiĭ luĭ. Adv. Cu glorie: a muri glorios.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink