GLIPTOTÉCĂ, gliptoteci, s. f. Colecție de pietre prețioase sau semiprețioase gravate; p. ext. muzeu (sau secție într-un muzeu) în care se păstrează asemenea colecții. – Din fr. glyptothèque, germ. Glyptothek.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GLIPTOTÉCĂ ~ci f. 1) Colecție de pietre prețioase gravate. 2) Muzeu unde sunt expuse astfel de colecții. /<fr. glyptotheque
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GLIPTOTÉCĂ s.f. (Liv.) Colecție de pietre gravate; (p. ext.) muzeu unde se țin astfel de colecții. [Gen. -cii. / cf. fr. glyptothèque, germ. Glyptothek < gr. glyptos – gravat, theke – cutie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GLIPTOTÉCĂ s. f. 1. colecție de pietre gravate; locul unde se păstrează. 2. muzeu de sculptură. (< fr. glyptothèque, germ. Glyptothek)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

gliptotécă s. f., g.-d. art. gliptotécii; pl. gliptotéci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*gliptotécă f., pl. ĭ și e (d. glipt-ic și -tecă ca în bibliotecă). Muzeŭ de petre [!] sculptate, de sculptură: gliptoteca din München.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink