GLÍPTIC, -Ă, gliptici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Arta de a grava figuri sau motive decorative pe o piatră prețioasă sau semiprețioasă sau pe mulajele pentru monede și medalii. 2. Adj. Care aparține glipticii, privitor la gliptică. – Din fr. glyptique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GLÍPTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de gliptică; propriu glipticii. /<fr. glyptique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GLÍPTIC, -Ă adj. Referitor la gliptică. [< fr. glyptique, cf. gr. glyptikos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GLÍPTIC, -Ă I adj. referitor la gliptică. II. s. f. arta gravării pietrelor (semi)prețioase. (< fr. glyptique, gr. glyptikos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

glíptic adj. m., pl. glíptici; f. sg. glíptică, pl. glíptice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*glíptic, -ă adj. (vgr. glyptikós, d. glýpho, sculptez. V. sculptez, glaf, triglif). De sculptură. S. f. Arta de a grava petrele [!] fine.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink