gĭoáblă și -glă (oa dift.) f., pl. e (ung.). Munt. est. Cĭoarsă. – Une-orĭ gĭoaglă e confundat cu cĭoaclă, săniuță de copiĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cĭoársă f., pl. e (d. a cĭorsăi). Instrument (maĭ ales cuțit) prost. – Și cĭorsac, gĭoarsă, gĭoablă și rablă. V. custură.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gioablă, gioable s. f. (intl.) persoană credulă / naivă / ușor de înșelat.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink