gighír s.n. (reg.) drob.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gighír n., pl. urĭ și e (turc. [d. pers.] ğiger și čeger, ficat, plămîn, de unde și ngr. tzigéri, ficat, ung. zsiger, măruntăĭe [!]). Mold. Munt. est. Drob, plăcintă din măruntaĭe de mel [!] învălite [!] în prapur și prăjită. – Se zice și plăcintă de gighir și simplu gighir. În nord cighír.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink