GHÍNDURĂ, ghinduri, s. f. (Pop.) Ganglion; umflătură mică (de natură patologică). – Lat. glandula.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GHÍNDURĂ ~i f. pop. Umflătură mică. /<lat. glandula
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GHÍNDURĂ s. v. amigdală, ganglion, glandulă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ghíndură (ghínduri), s. f. – Ganglion, umflătură. – Mr., megl. gl’indură. Lat. glandŭla (Pușcariu 715; Candrea-Dens., 742; REW 3777; DAR), cf. alb. gjëndërë (Pușcariu, Lr., 266). – Der. ghinduros, adj. (umflat, cu ganglioni), pe care Pușcariu 717 și Candrea-Dens., 743 îl derivă direct din lat. glandŭlŏsus. – Din rom. provine sb. glindura (Candrea, Elementele, 408).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ghíndură s. f., g.-d. art. ghíndurii; pl. ghínduri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ghíndură f., pl. ĭ (lat. glándula, dim. d. glans, glandis, ghindă; it. ghiándola). Glandă, glandulă. Pl. Amigdale.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink