GHILOSÍT, -Ă, ghilosiți, -te, adj. (Reg.) Spălat bine cu săpun; p. ext. gătit, dichisit, ferchezuit. – V. ghilosi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GHILOSÍ, ghilosesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se spăla mult cu săpun; p. ext. a se găti, a se dichisi, a se ferchezui. – Cf. ghili.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A GHILOSÍ ~ésc tranz. reg. (fața și corpul) A spăla mult. /<Din a ghili
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ghilosí (ghilosésc, ghilosít), vb. – (Mold.) A spăla, a curăța. Probabil de la bili, cu pronunațarea mold. ghili și cu un infix expresiv (Graur, BL, IV, 106). Nu este probabilă der. propusă de Capidan, în DAR, din ngr. γυαλίζω „a cizela”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ghilosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ghilosésc, imperf. 3 sg. ghiloseá; conj. prez. 3 sg. și pl. ghiloseáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ghilosésc v. tr. (ngr. gyalízo, lustruĭesc, d. gyali, sticlă. V. ĭalin). Est. Fam. Ferchezuĭesc, sclivisesc (spăl, peptăn [!] ș. a.). V. refl. Mult se maĭ ghilosește femeĭa asta! V. bilesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink