GHEMUȘÓR, ghemușoare, s. n. Diminutiv al lui ghem1; ghemuleț. – Ghem1 + suf. -ușor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GHEMUȘÓR s. v. ghemuleț.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghemușór s. n., pl. ghemușoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink