GEÓDĂ, geode, s. f. 1. Agregat de minerale format prin depunere în cavitățile largi ale rocilor. 2. (Med.) Cavitate patologică în diverse țesuturi. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géode.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEÓDĂ s.f. 1. Cavitate a unei roci căptușite cu minerale cristalizate; druză. 2. Cavitate patologică în diverse țesuturi (oase, plămâni). [< fr. géode, cf. lat., gr. geodes].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEÓDĂ s. f. 1. masă de minerale căptușită cu cristale, depuse în cavitățile rocilor; druză. 2. cavitate patologică în diverse țesuturi (oase, plămâni). (< fr. géode, gr. geodes)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
geódă s. f. (sil. ge-o-), g.-d. art. geódei; pl. geóde
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*geódă f., pl. e (vgr. geódes, ca pămîntu). Bulgăre mineral cav și plin de cristale pin ăuntru [!].
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
geodă, (engl.= geode), cavitate de dimensiuni centimetrice, cu pereții tapisați cu druze de cristale sau formațiuni stalactitice. G. sunt frecvente în unele roci vulcanice, dar îmbracă forme spectaculoase în cadrul unor filoane metalifere.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink