GALONÁT, -Ă, galonați, -te, adj. împodobit cu galoane¹. ♦ (Substantivat, m.; ir.) Ofițer; p. gener. gradat¹. – Galon + suf. -at. Cf. fr. galonné.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GALONÁT ~tă (~ți, ~te) Care este împodobit cu galoane. /<fr. galonné
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GALONÁT, -Ă adj. (Împodobit) cu galoane. ♦ (s.m.; ironic) Ofițer; (p. ext.) gradat. [Cf. fr. galonné].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GALONÁT, -Ă adj. (împodobire) cu galoane¹. ◊ (s. m.; ir.) ofițer; (p. ext.) gradat. (< fr. galoné)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GALONÁT adj., s. v. gradat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

galonát adj. m., pl. galonáți; f. sg. galonátă, pl. galonáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*galonát, -ă adj. (d. galon). Ornat cu galoane. Subst. Iron. Ofițer cu galoane late: Cine-ĭ acest galonat? V. găltănat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink