DRĂGÁICĂ, drăgaice, s. f. I. 1. Sărbătoare populară închinată coacerii holdelor (la 24 iunie); Sânziene. 2. Dans popular, jucat mai ales la Drăgaică (I 1); melodie după care se execută acest dans. ◊ Expr. A sări (sau a juca) drăgaica = a sări ca un nebun, a fi neastâmpărat. ♦ Fiecare din fetele care (îmbrăcate bărbătește) execută acest dans. 3. Târg care se ține la 24 iunie; p. gener. târg. 4. (La pl.) Zâne rele despre care se crede că ar sluți pe oameni; iele. II. Plantă erbacee cu fructe lungi și înguste și cu flori galbene-aurii, plăcut mirositoare; sânziană (Galium verum) – Din bg. dragaika.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂCUÍNĂ s. f. v. răcovină.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNZIÁNĂ, sânziene, s. f. I. 1. (Bot.; mai ales la pl.) Numele a trei specii de plante erbacee: a) drăgaică; b) (și în sintagma sânziene albe) plantă erbacee cu frunze lanceolate dispuse în formă de rozetă și cu flori albe (Galium mollugo); c) mică plantă erbacee cu flori albe Galium rotundifolium). 2. (La pl.) Numele popular al sărbătorii creștine celebrate la 24 iunie; drăgaică. II. (La pl.) Nume dat, în folclorul românesc, ielelor. [Pr.: -zi-a-. – Var.: (reg.) sâmziánă, sâmzâiánă s. f.] – Lat. sanctus dies Johannis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚRIȚĂ, turițe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina în patru muchii, cu flori albe sau verzi și cu fructe acoperite cu peri curbați la vârf, care se agață de hainele oamenilor, de lâna oilor etc. (Galium aparine). ◊ Compus: turiță-mare = plantă erbacee cu frunze păroase pe fața inferioară și cu foliole dințate, cu flori galbene-aurii grupate în formă de ciorchine și cu fructe cu ghimpi mici la bază; scai-mărunt (Agrimonia eupatoria). – Din scr. turica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DRĂGÁICĂ² ~ce f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze liniare și cu flori aromate, grupate în inflorescențe terminale; sânziană. /<bulg. dragaika
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNZIÁNĂ ~éne f. 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze liniare, subțiri, și cu flori galbene, aromate, grupate în inflorescență terminală; drăgaică. 2) la pl. Nume popular dat sărbătorii (Nașterea Sf. Ioan Botezătorul) celebrate la 24 iunie; drăgaică. [G.-D. sânzienei; Sil. -zi-a-] /<lat. Sanctus dies Iohannis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚRIȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina rigidă, în muchii și cu fructe acoperite cu țepi agățători, care se prind de hainele oamenilor și de blana animalelor. /<sb. turica
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DRĂGÁÍCĂ s. 1. (mai ales la pl.) sânziene (pl.). (~ se sărbătorește la 24 iunie.) 2. (BOT.; Galium verum) sânziană, (reg.) sâmiană, sânzănioară, smântânică, floarea-lui-Sântion. 3. v. sânziană albă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DRĂGÁICĂ s. v. bâlci, iarmaroc, sânziene de grădină, târg.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂCUÍNĂ s. (BOT.; Galium rotundifolium) sânziană, (reg.) floarea-sfântului-Ion.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNZIÁNĂ s. 1. (la pl.) v. drăgaică. 2. (BOT.; Galium verum) drăgaică, (reg.) sâmiană, sânzănioară, smântânică, floarea-lui-Sântion. 3. v. răcuină. 4. (BOT.) sânziană albă (Galium mollugo) = drăgaică, (reg.) beteala-reginei. 5. (BOT.) sânziene-de-grădină (Solidago canadensis) = (reg.) drăgaică, sălcioară, năvalnicul-ăl-mare; sânziene-de-pădure (Asperula odorata) = vinariță, (reg.) mama-pădurii.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNZIÁNĂ s. v. crețușcă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚRIȚĂ s. (BOT.) 1. (Galium aparine) (reg.) asprișoară, cornățel, lipici, lipicioasă, scaimărunt. 2. turiță-mare (Agrimonia eupatoria) = (reg.) turicioară, coada-racului, scaimărunt.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNZIÁNĂ, sânziéne, s. f. ~ (prob. din lat. *sanctae Dĩānae [cf. calabr. santu Diana = expresie injurioasă], prin încrucișare cu Sanctus Iohannes)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

drăgáică (dans, persoană, târg, plantă) s. f., g.-d. art. drăgáicei; pl. drăgáice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Drăgáică (sărbătoare) s. pr. f., g.-d. art. Drăgáicei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sânziánă (bot.) s. f. (sil. -zi-a-), g.-d. art. sânziénei (sil. -zi-e-); pl. sânziéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

túriță s. f., g.-d. art. túriței; pl. túrițe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink