GAL1, gali, s. m. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Galii. – Din lat. Gallus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GAL2, gali, s. m. Unitate pentru măsurarea accelerației, egală cu 1 centimetru pe secundă la pătrat. – Din fr. gal.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GAL1 ~i m. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Galii. /<lat. Gallus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GAL2 ~i m. fiz. Unitate de măsură a accelerației (egală cu 1 cm pe secundă la pătrat). /<fr. gal
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GAL s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a accelerației, egală cu accelerația de 1 cm pe secundă la pătrat. [< fr. gal].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GAL s. m. unitate de măsură a accelerației egală cu accelerația de 1 cm/s2. (< fr. gal)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GAL s. v. celt.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gal (persoană, unitate de măsură) s. m., pl. gali
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GÂL interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de lichide care curg dintr-un vas (cu gâtul strâmt) sau care alunecă pe gât. – Onomatopee.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GÂL interj. (se folosește, repetat, pentru a reda sunetul produs de un lichid care se varsă dintr-un vas sau care este înghițit). /Onomat.
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gâl, s.n. (reg.) Angină.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gîl interj. – Exprimă zgomotul produs de bulbucii de apă, și mai cu seamă de un lichid care curge din sticlă. – Var. gîl-gîl. Creație expresivă, cf. fr. glouglou, slov. glg (Skok 72). – Der. gîlgîi, vb. (a țîșni, a se ivi, a îzvorî; a curge cu zgomot), der. de la gîl ca fîlfîi de la fîl; gîlgîială (var. gîlgîitură), s. f. (faptul de a gîlgîi; zgomot produs de un lichid care curge); gîlgîitor, adj. (care gîlgîie); gîlgîit, s. n. (gîlgîială); gălgară, s. f. (Trans., foc, pălălaie). Cf. și Pușcariu, Dacor., I, 82.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gâl/gâl-gâl interj.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Tónic-Gál s.n. (alim.) ◊ „Cercetătorii de la Facultatea de industrie alimentară din Galați, în colaborare cu specialiștii de la întreprinderea de industrie locală, au realizat un nou tip de băutură răcoritoare: «Tonic-Gal».” R.l. 19 VIII 75 p. 5 (din tonic + Gal[ați])
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GALO-ROMÁN, -Ă (‹ fr.) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m. pl.) Populație rezultată din amestecul galilor cu romanii după cucerirea Galiei de Imp. Roman. ♦ Persoană aparținând acestei populații. 2. Adj. Care aparține galo-romanilor (1), privitor la galo-romani.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink