GÁBJĂ, gabje s. f. (Reg.) Mână, labă. ♦ Palmă. – Postverbal al lui găbji.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gábjă f. (d. găbjesc. Cp. și cu turc. kabza, cantitate cît apucĭ o dată cu mîna). Nord. Fam. A pune gabja pe ceva, a pune gheara, a prinde, a ocupa, a lua în posesiune. A da o gabjă, a da o trînteală.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gabjă, gabje s. f. palmă mare
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a pune gabja / gheara / laba (pe cineva / ceva) expr. a prinde, a captura (pe cineva / ceva).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink