GABIÓN, gabioane, s. n. Coș de nuiele sau din sârmă umplut cu pământ, cu pietriș etc., care servește la apărarea malurilor de valuri, la construirea barajelor etc. [Pr.: -bi-on] – Din fr. gabion.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GABIÓN ~oáne n. Coș de nuiele sau de sârmă, umplut cu pietriș sau cu alt material rezistent la apă și folosit pentru a întări malurile apelor sau diferite construcții hidraulice. /<fr. gabion
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GABIÓN s.n. 1. Coș umplut cu pietriș sau cu pământ, care servește la construirea barajelor, la îndiguiri etc. 2. Coș de nuiele umplut cu pământ, care apără pe soldați ca un parapet la asedierea cetăților etc. [Pron. -bi-on, pl. -oane. / cf. fr. gabion, it. gabbione].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GABIÓN s. n. coș de nuiele sau din plasă de sârmă umplut cu pietriș ori bolovani de râu, [folosit]vezi comentariul la consolidarea unor taluzuri, maluri ale cursurilor de apă, diguri etc. (< fr. gabion, it. gabbione)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Termen inexistent în original, adăugat de noi pentru logica frazei. -
gall
gabión s. n. (sil. -bi-on), pl. gabioáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*gabión n., pl. oane (fr. gabion, d. it. gabbione, augm. d. gabbia, cușcă. V. gabie). Arm. Coș cilindric fără fund (hodorob) întrebuințat în războĭ p. a stabili răpede [!] parapete de pămînt.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink