GÁȘPERIȚĂ, gașperițe, s. f. (Fam. și ir.) Țigancă. – Gașper + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

gáșperiță s. f., g.-d. art. gáșperiței; pl. gáșperițe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gáșper m. (d. Gaspar Gașpar, unu din ceĭ treĭ craĭ de la răsărit, înfățișat ca Harap, saŭ d. carintianu gaschper, om zdrențăros, tot din Gaspar. Bern. 1, 284). Iron. Țigan, Faraon. – Și gașpar. Fem Gáșperiță (uzitat și ca epicen, ca și baragladină).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink