GĂLBENEÁLĂ, (1) gălbeneli, (2) gălbenele, s. f. (Pop.) 1. Paliditate, paloare (a feței). 2. Vopsea galbenă (extrasă din diverse plante). – Gălbeni + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GĂLBENEÁLĂ ~éli f. 1) Aspect palid (al feței); paliditate; paloare. 2) Vopsea de culoare galbenă extrasă, în special, din plante. /galbeni + suf. ~eală
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GĂLBENEÁLĂ s. v. paloare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GĂLBENEÁLĂ s. v. cloroză, gălbinare, hepatită, icter.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gălbeneálă (vopsea galbenă) s. f., g.-d. art. gălbenélei; pl. gălbenéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gălbeneálă (paliditate) s. f., g.-d. art. gălbenélii; pl. gălbenéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gălbeneálă f., pl. elĭ. Coloarea [!] galbenă. Paliditate, paloare: o față de o gălbeneală teribilă. Văpsea [!] galbenă (V. joltelă). Pl. gălbenele (forma veche, ca și rumenele, saŭ infl. de sufixu diminutiv), numele maĭ multor plante, precum: hrenița, o cruciferă acuatică (nartúrtium amphibium saŭ sisymbrium amphibium); picĭoru cocoșuluĭ (în Trans. boglar), ranunculacee (ranúnculus pedátus, carpáthicus orĭ dentátus, áureus orĭ nemorósus); gălbișoara, o primulacee (lysimáchia vulgáris); filimica.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink