GÂLCEVITÓR, -OÁRE, gâlcevitori, -oare, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) certăreț. – Gâlcevi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂLCEVITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care se gâlcevește; predispus să facă gâlceavă; certăreț; arțăgos; buclucaș; scandalagiu. /a gâlcevi + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂLCEVITÓR adj., s. v. certăreț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂLCEVITÓR adj., s. v. cârcotaș, șicanator.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gâlcevitór adj. m., s. m., pl. gâlcevitóri; f. sg. și pl. gâlcevitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gîlcevitór, -oáre adj. Care se tot gîlcevește, sfădăĭos.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink