GÂDILÍCI s. n. (Pop. și fam.; în expr.) A avea gâdilici la limbă, se spune despre un om care vorbește (prea) mult, care nu se poate abține să nu vorbească. – Gâdila + suf. -ici.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂDILÍCI n. fam.: A avea ~ la limbă a vorbi multe și de toate; a avea mâncărime de limbă. /a (se) gâdila + suf. ~ici
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gâdilíci s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gîdilícĭ n., pl. urĭ. Fam. A avea gîdilicĭ la limbă, a avea mîncărime la limbă, gust de vorbă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

gâdilici, gâdilici s. m. meșter sau ucenic care lucrează încet.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink