FUNKY FÁN-KY/ s. n. stil de interpretare instrumentală a bluesului, cu expresivitate aspră, fără artificii, cu contratimpi accentuați, ca o reacție la stilul cool. (< engl. funky/style/)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
funky s. 1979 (muz.; cuv. engl.) Stil ◊ „neîngrijit” de interpretare instrumentală a blues-ului, apărut pe la mijlocul anilor ‘50 v. soul [pron. fánchi] (BD 1959; DJ)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink