FUMIZÁRE, fumizări, s. f. Acțiunea de a fumiza și rezultatul ei. ♦ Acoperire a unui obiectiv (militar) cu fum sau cu ceață artificială, în scopul camuflării lui. – V. fumiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMIZÁRE s.f. Acțiunea de a produce fum artificial cu ajutorul unor substanțe chimice. ♦ (Mil.) Acoperire a unui obiectiv cu fum sau cu ceață artificială, în scopul mascării lui. [< fumiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

fumizáre s. f., g.-d. art. fumizării; pl. fumizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMIZÁ, fumizez, vb. I. Intranz. A produce fum artificial cu ajutorul substanțelor chimice în aparate speciale. – Fum + suf. -iza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A FUMIZÁ ~éz 1. intranz. A produce fum sau ceață artificială (în scop de camuflare). 2. tranz. (obiective militare) A camufla cu fum sau cu ceață artificială. /fum + suf. ~iza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMIZÁ vb. I. tr. (Mil.) A produce fum sau ceață artificiale pentru camuflare. [Cf. fr. fumiger, lat. fumigare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FUMIZÁ vb. tr. a lansa o perdea de fum sau ceață artificială pentru mascarea obiectivelor, a unei acțiuni de luptă etc. (după fr. fumiger)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fumizá vb., ind. prez. 1 sg. fumizéz, 3 sg. și pl. fumizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink