fugáș, -ă, adj. (reg., înv.) care fuge repede, care aleargă ușor; fugaci, fugăreț, fugarnic.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fugár, -ă adj. și s. (Dezertor (soldat, elev, fiŭ) evadat. S. m. Poet. Cursier, fugacĭ, cal: nobilu fugar. – Vechĭ fugaș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink