FRANȚUZOÁICĂ, franțuzoaice, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Franței sau este originară de acolo; franțușcă. – Franțuz + suf. -oaică.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FRANȚUZOÁICĂ s. (înv.) franțușcă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
franțuzoáică s. f. (sil. -zoai-), g.-d. art. franțuzoáicei; pl. franțuzoáice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Franțúz, -oáĭcă și (Mold.), -úșcă s., pl. jĭ, e, ște (oaĭ o silabă. Rus. Francúz, Francúženka, pol. Francúz, Francuzka, d. germ. Franzose, it. Francese, Francez). Vechĭ. Azĭ fam. Francez, locuitor din Francia. S. n., pl. urĭ. Cheĭe franceză (p. șuruburĭ).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
franțuzoaică, franțuzoaice s. f. (er.) 1. iubită, amantă. 2. logodnică. 3. soție.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink