FOTOCONDUCTÓR, -OÁRE, fotoconductori, -oare, adj. (Fiz.) Care prezintă conductibilitate suplimentară sub acțiunea luminii. – Din fr. photoconducteur, engl. photoconductor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
zaraza_joe
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FOTOCONDUCTÓR, -OÁRE adj. variabil la conductibilitatea electrică a unor substanțe sub efectul radiațiilor; fotorezistent. (< fr. photoconducteur, engl. photoconductor)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fotoconductór, -toáre adj. (electr.) Variabil la conductibilitatea electrică a unor substanțe sub efectul radiațiilor ◊ „Aceste materiale plastice conțin în special clor și simpla radiație ultravioletă a soarelui în cursul zilei este suficientă pentru a le face fotoconductoare în întreaga lor masă în cursul nopții.” I.B. 18 XII 63 p. 3; v. și pasphil (din fr. photoconducteur; PR 1950; DT)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink