FORFECĂTÚRĂ, forfecături, s. f. Forfecare; fig. muștruluială, bătaie. – Forfeca + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FORFECĂTÚRĂ s. v. forfecare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

forfecătúră s. f., g.-d. art. forfecătúrii; pl. forfecătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink