FONETÍST, -Ă, fonetiști, -ste, s. m. și f. 1. Fonetician. 2. Adept al ortografiei fonetice. – Fonet[ică] + suf. -ist.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FONETÍST ~stă (~ști, ~ste) Specialist în fonetică. /fonet[ică] + suf. ~ist
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FONETÍST, -Ă s.m. și f. 1. Fonetician. 2. Partizan al ortografiei fonetice. [< fr. phonétiste].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FONETÍST, -Ă s. m. f. 1. fonetician. 2. adept al ortografiei fonetice. (< fr. phonétiste)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fonetíst s. m., pl. fonetíști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*fonetíst, -ă s. (d. fonetic). Adept al ortografiiĭ fonetice.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

fonetístă s. f., pl. fonetíste
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink