FONETICIÁN, -Ă, foneticieni, -e, s. m. și f. Persoană specializată în fonetică; fonetist. [Pr.: -ci-an] – Din fr. phonéticien.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FONETICIÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. și f. v. FONETIST. [Sil. -ci-an] /<fr. phonéticien
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FONETICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în fonetică; fonetist. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. phonéticien].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FONETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în fonetică; fonetist (1). (< fr. phonéticien)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

foneticián s. m. (sil. -ci-an), pl. foneticiéni (sil. -ci-eni)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foneticiánă s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. foneticiénei (sil. -ci-e-); pl. foneticiéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink