FOLIACÉU, -ÉE, foliacei, -cee, adj. Care seamănă cu o frunză, de consistența și de culoarea unei frunze. [Pr.: -li-a-] – Din fr. foliacé, lat. foliaceus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FOLIACÉU ~e (~i) Care se aseamănă cu o frunză. [Sil. -li-a-] /<fr. foliacé, lat. foliaceus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOLIACÉU, -ÉE adj. Care seamănă cu o frunză. [Pron. -li-a-ceu. / cf. fr. foliacé, lat. foliaceus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FOLIACÉU, -EE adj. 1. de natura frunzelor, ca o frunză. 2. (despre muguri) în care se dezvoltă frunza. (< fr. foliacé, lat. foliaceus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

foliacéu adj. m. (sil. -li-a-ceu), pl. foliacéi; f. sg. și pl. foliacée
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*foliacéŭ, -ée adj., pl. eĭ, ee (lat. foliáceus, fr. foliacé). Bot. De natura frunzeĭ, ca frunza: pețioale foliacee.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink