7 definiții pentru «foileta»   conjugări

FOILETÁ, foiletez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răsfoi, a frunzări. [Pr.: fo-i-] – Din fr. feuilleter (după foaie).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

A FOILETÁ ~éz tranz. livr. (cărți, dosare etc.) A citi superficial întorcând repede foile; a frunzări; a răsfoi. [Sil. -i-le-] /<fr. feuilleter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOILETÁ vb. I. tr. A răsfoi, a frunzări (o carte etc.). [Pron. fo-i-, var. foieta vb. I. / < fr. feuilleter, după foi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FOILETÁ vb. tr. a răsfoi, a frunzări (o carte). (< fr. feuilleter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FOILETÁ vb. v. frunzări, răsfoi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foiletá vb. (sil. fo-i-), ind. prez. 1 sg. foiletéz, 3 sg. și pl. foileteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foiletéz v. tr. (fr. feuilleter, d. feuille, foaĭe). Barb. Răsfoĭesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink