30 definiții pentru foaie, foi (foale; ~), foi (vb.), foi   conjugări / declinări

FOI1 s. m. v. foale.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FOÍ2, foiesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre o colectivitate, o mulțime) A se mișca, a umbla încoace și încolo; a mișuna, a forfoti, a fojgăi. ♦ (Despre un loc, o încăpere etc.) A fi plin de lume care mișună. 2. Refl. A nu sta locului, a umbla de colo până colo, a se mișca întruna, a nu sta locului; a se fâțâi. ♦ A se răsuci de pe o parte pe alta, a se mișca, a se agita în loc (căutându-și o poziție comodă). ♦ Fig. A se codi. 3. Tranz. A face să se înfoaie un obiect de îmbrăcăminte în jurul corpului. – Lat. *follire (= follere) sau din foaie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

A FOÍ1 foiésc intranz. (despre mulțimi de ființe) A se mișca grăbit și haotic fără întrerupere; a forfoti; a fojgăi; a mișuna; a furnica; a roi; a foșni; a viermui. [Sil. fo-i] /<lat. follire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A FOÍ2 foiésc tranz. (fuste) A face să se înfoaie. [Sil. fo-i] /<lat. follire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE FOÍ mă foiésc intranz. 1) A umbla fără astâmpăr (într-un spațiu restrâns); a se fâțâi. 2) A se întoarce mereu de pe o parte pe alta (în așternut); a se zvârcoli. 3) A nu se putea hotărî (dintr-o dată); a sta la cumpănă; a șovăi; a oscila; a pendula; a balansa; a ezita. [Sil. fo-i] /<lat. follire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOÍ vb. 1. v. forfoti. 2. a se perpeli, a se răsuci, a se suci, a se zvârcoli, (prin Olt.) a se scârciumi. (Toată noaptea s-a ~ în așternut.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. foiésc, imperf. 3 sg. foiá; conj. prez. 3 sg. și pl. foiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foĭ n., pl. foĭurĭ (V. foale și înfoĭez). Est. Foale (burduf) cu care se suflă în foc la ferărie orĭ se trimete [!] aer în puțurĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FOÁIE, foi, s. f. 1. Frunză. ♦ Compus: foaie-grasă = numele a două plante erbacee cu frunze cărnoase, cu flori albastre-violete ori albe cu pete galbene (Pinguicula vulgaris și alpina). ♦ Sepală sau petală. 2. Bucată dintr-un material cu una dintre dimensiuni foarte mică în raport cu celelalte două. 3. Bucată dreptunghiulară de hârtie (de scris): filă a unei cărți, a unui registru sau a unui caiet. ◊ Foaie volantă = a) tipăritură pe o singură față care se difuzează cu un prilej deosebit; b) filă de hârtie izolată. ◊ Expr. A întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă = a-și schimba purtarea sau atitudinea față de cineva, devenind mai aspru. ♦ (Urmat de determinări) Adeverință, dovadă oficială care atestă un drept, o obligație, etc. ◊ Foaie de drum = bilet (individual sau colectiv) plătit de autoritatea care-l eliberează și pe baza căruia se poate face o călătorie cu trenul. (Ieșit din uz) Foaie de zestre (sau dotală) = act care consemnează zestrea unei fete sau a unei femei căsătorite. 4. (Înv.) Ziar, revistă. ♦ Foaie de titlu = pagina de la începutul unei publicații pe care este imprimat titlul (și subtitlul) complet al unei cărți, numele autorului, locul și data apariției, editorul sau editura care publică lucrarea. 5. Lățimea unei pânze: bucată de pânză întrebuințată în toată lățimea ei la confecționarea unei haine. ◊ Foaie de cort = material gros impermeabil, din care se confecționează corturi sau alte obiecte de protecție. ♦ (La pl.) Fustă. 6. Strat de aluat, subțiat cu vergeaua, din care se fac plăcinte, tăiței, etc. [Pr.: foa-ie] – Lat. folia (pl., devenit sg., al lui folium), (4) după fr. feuille.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FOÁIE foi f. 1) Bucată dreptunghiulară de hârtie. ◊ ~ de titlu pagină de la începutul unei publicații (cuprinzând titlul, numele autorului, locul și anul apariției lucrării, editura etc.). A întoarce ~ia a se purta mai aspru cu cineva; a-și schimba atitudinea față de cineva. 2) (urmat de determinări) Document prin care se adeverește ceva; act. ◊ ~ de drum a) act eliberat unui șofer, în care este indicat itinerarul și însărcinările; b) bilet plătit de o organizație și pe baza căruia o persoană sau un grup de persoane are dreptul să călătorească pe o anumită rută. 3) Organ al plantelor superioare, format dintr-un limb și o codiță; frunză. 4) înv. Publicație periodică ce oglindește evenimentele curente. 5) Lățimea unei pânze folosită în întregime la confecționarea hainelor. 6) Piesă vestimentară femeiască care acoperă corpul de la talie în jos; fustă. 7) Strat subțire de aluat. 8) Bucată de material de grosime foarte mică. ~ de tinichea. [G.-D. foii; Sil. foa-ie] /<lat. folia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CINCI-FÓI s. v. sănișoară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CINCI-FOI-MÁRI s. v. sănișoară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOAIA-FĂGÉTULUI s. v. tâlhărea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOAIA-TÂLHÁRULUI s. v. tâlhărea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOÁIE s. 1. v. petală. 2. v. sepală. 3. v. filă. 4. (înv. și reg.) pătură. (~ de hârtie.) 5. (la pl.) v. fustă. 6. foaie de cort = pânză de cort. 7. (reg.) pătură. (~ de aluat.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOÁIE s. v. cotidian, frunză, gazetă, jurnal, organ, periodic, publicație, revistă, ziar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOAIE-DE-VIOÁRĂ s. v. popilnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FOAIE-GRÁSĂ s. v. îngrășătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foáie (fói), s. f.1. Frunză. – 2. Placă. – 3. Filă de hîrtie. – 4. Ziar, periodic. – 5. Bucată de țesătură a cărui lărgime se folosește ca fustă, fără a fi nevoie să fie tăiată. – 6. Lărgimea unei stofe sau a unei pînze. – 7. Foitaj. – 8. (Arg.) Act sexual. – 9. (Arg., pl.) Cărți de joc. – Istr. fol’e. Lat. folĭa (Pușcariu 628; Candrea-Dens., 611; REW 3415; DAR), cf. it. foglia (v. lomb. foia), fr. feuille, sp. hoja (astur. foya, gal. folla), port. folha. Der. foi, vb. (a mișuna), adesea considerat în mod greșit ca der. de la foale sau de la un lat. *follῑre, în loc de follĕre (Cihac, II, 618; Schuchardt, ZRPh., XXI, 203; Candrea-Dens., 612; DAR; cf. împotrivă Graur, BL, V, 61); foială, s. f. (mișunare; bătaie, pedeapsă); foios, adj. (frunzos), cu suf. -os (nu este probabilă der. directă din lat. foliosus, propusă de Pușcariu 637 și Candrea-Dens., 612; REW 3414); foios, s. n. (despărțitura a treia a stomacului rumegătoarelor), format pe baza fr. feuillet; foiță, s. f. (frunzuliță; foaie de hîrtie in octavo; bucată de hîrtie foarte subțire pentru făcut țigări; carte de joc; Munt., covor; broșură); foițar, s. m. (Arg., jucător pasionat); desfoia, vb. (a desfrunzi, a desfolia); înfoia, vb. (a umfla; despre țesături sau haine, a face adîncituri; a buhăi, a fleșcăi; a crește, a se umfla; a afîna pămîntul; a se încreți; a se îmbiba), cf. mr. mful’are, mfol’u „a umple”, din lat. *infolliāre (Cihac, I, 97; P. Papahagi, Notițe etimologice, 36; Candrea-Dens., 619; Pascu, I, 86; DAR) sau mai probabil de la foi (Rosetti, I, 159), așa cum o dovedește var. înfoi; răsfoi, vb. (a frunzări). – Din rom. provin rut. foja „foaie” (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 406), și sb. foja (după Daničič, III, 62, din it. foglia, dar cf. rezultatul sb. din it. fől. Der. neol. in-folio, s. m. (in-folio), din lat.; foliant, s. n. (in-folio), din germ. Foliant; foileton, s. n., din fr. feuilleton; foiletonist, s. m.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

foáie s. f., art. foáia, g.-d. art. fóii; pl. foi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foáie-grásă s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

foáĭe f., pl. foĭ (lat. fŏlia = fŏlium [vgr. phýllon din *phýlion. V. filă]; it. foglia, fr. feuille, sp. hoja, pg. folha). Frunză. Petală. Ziar. Filă de carte. Ornament ca foaĭa, ca frunza: foaĭe de acant. Placă foarte supțire [!]: foaĭe de aur. Bucățile rochiiĭ (4-5). Foaĭe de zestre, act dotal, hîrtia pe care scrie cîtă zestre s´a dat. Foaĭe´n-fir (etim. pop. d. foĭofiŭ), pervincă. A trage cuĭva pe foĭ (Munt.), a-l regula, a-l învăța minte, a-l mustra aspru. A´ntoarce foaĭa, a schimba procedura (tratamentu) cu un obraznic ș. a.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

foĭésc v. intr. (ung. folyni, a se revărsa). Mișun, furnic, mă mișc în coace și´n colo [!] în mare număr: foĭaŭ vermiĭ în cadavru. Îs plin de o mare mulțime care se mișcă: foĭește țara de Jidanĭ. V. refl. (cp. și cu foșnesc, fojgăĭesc). Mă învîrtesc, mă fîțîĭ, mă codesc, mă tot mișc nehotărît: îmbracă-te odată și nu te maĭ foi atîta!
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

foáie de ceápă sint.s. (lb. arg.) Bluze subțiri (tip wind-jack) din materiale plastice, la modă la tinerii din anii ‘70’80 ◊ „Mihnea vrea să-și cumpere o foaie de ceapă. (din foaie + de + ceapă)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FOAIA SOCIETĂȚII PENTRU LITERATURĂ ȘI CULTURĂ ROMÂNĂ ÎN BUCOVINA, revistă lunară apărută la Cernăuți (1865-1869), având drept scop popularizarea literaturii române în partea de nord a țării, aflată sub stăpânire austriacă. Colaboratori: I. Sbierea, V. Alecsandri, Gh. Hurmuzachi, T. Maiorescu, V. Burlă ș.a.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FOAIE PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”, apărut cu intermitențe la Brașov între 2 iul. 1838 și 24 febr. 1865, sub conducerea lui Gh. Barițiu și a lui Iacob Mureșianu (singurul redactor din 1850). A susținut emanciparea culturală și politică a românilor. Colaborări din toate provinciile românești: V. Alecsandri, C. Bolliac, A. Mureșanu, I. Heliade Rădulescu, N. Bălcescu, T. Cipariu, D. Bojinca ș.a.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FOAIE SĂTEASCĂ A PRINCIPATULUI MOLDOVA, prima publicație românească adresată cititorilor de la sate. A apărut la Iași, între 1839 și 1851. Redactori: Gh. Asachi, M. Kogălniceanu și C. Rolla.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a schimba foaia expr. a-și modifica atitudinea / comportamentul.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

foaie, foi s. f. (înv.) bancnotă de o sută de lei.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

foaie de ceapă expr. 1. material foarte subțire folosit la confecționarea scurtelor de vânt. 2. scurtă confecționată din acest material.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink