foféngher s.m. (reg.) luceafărul dimineții; steaua-porcului.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

foféngher s. m. – Luceafăr. Cuvînt incert, menționat o singură dată de Odobescu, care îi dă etimologia; din gr. φῶς „lumină”, φέγγει „strălucește”. Nu apare în alt text, nici nu pare posibilă der. propusă.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

foféngher m. (ngr. fôs, lumină și fengári, lună). Luceafăru diminețiĭ, numit și steaŭa porculuĭ (Od. Psevd. 51). – Și coțofléngher (Bc. Rev. I. Crg. 7, 312).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink