FÓȘNET, foșnete, s. n. Sunet ușor produs de mișcarea sau de frecarea frunzelor, a mătăsii, a hârtiei etc.; foșnire, foșnitură, freamăt. ♦ Susur. – Foșni + suf. -et.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de zaraza_joe | Semnalează o greșeală | Permalink

FÓȘNET ~e n. Zgomot surd și slab apărut la mișcarea unor obiecte (frunze, țesături, hârtii etc.). /a foșni + suf. ~et
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FÓȘNET s. 1. fâșâit, freamăt, murmur, sunet, susur, susurare, șoaptă, șopot, (rar) șoșet. (~ul frunzelor.) 2. v. fâșâit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fóșnet s. n., pl. fóșnete
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fóșnet n., pl. e. Rezultatu foșniriĭ: aud foșnetu plopilor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink