FLEXÁ vb. I. tr. A îndoi, a încovoia; a flecta. [< lat. t. flexere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FLEXÁ vb. tr. a îndoi; a flecta. (< lat. flexere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

flexá vb., ind. prez. 1 sg. flexéz, 3 sg. și pl. flexeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

flexa (cuv. lat. „deviere”) (greg.), scurtă suspensie pentru respirație în psalmodie* condiționată de lungimea sau de sensul versetului. F. se efectuează printr-o scurtă inflexiune a vocii la o treaptă* inferioară coardei (tonului) de recitare psalmică (secundă* sau terță*), în funcție de mod (I, 3).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink