fleng, fleángă, adj. (reg.; despre porci) cu urechile aplecate înainte, peste ochi; bleg.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fleng, V. flenc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

flenc și fleng, -eáncă, -ngă adj. (var. din bleg. Cp. și cu ung. falök, urechĭat). Olt. Bleg, căplăug: urechĭ flencĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

fleng s. m. sg. fraier, om naiv / credul.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink