FLÉICĂ, fleici, s. f. Bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar. – Din germ. Flecken.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FLÉICĂ ~ci f. 1) Carne de vită tăiată de pe burtă. 2) Fel de mâncare pregătită din astfel de carne. [Sil. flei-că] /<germ. Flecken
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fléică (fléici), s. f. – Bucată de carne pentru grătar. Germ. (săs.) Fleckén (DAR).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fléică s.f. (sil. flei-), g.-d. art. fléicii; pl. fleici
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fléĭcă f., pl. ĭ (imit. rudă cu fleac). Munt. Partea cărniĭ de vacă de la pîntece. Friptură din asemenea carne. V. vrăbioară.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink