14 definiții pentru fisura, fisură   conjugări / declinări

FISURÁ, fisurez, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a căpăta fisuri. – Din fr. fissurer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FISURÁ ~éz tranz. A face să se fisureze. /<fr. fissurer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE FISURA pers. 3 se ~eáză intranz. (despre corpuri solide) A plesni, formând fisuri; a căpăta fisuri. /<fr. fissurer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FISURÁ vb. I. tr., refl. A produce sau a căpăta fisuri. [< fr. fissurer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FISURÁ vb. tr., refl. a produce, a căpăta fisuri. (< fr. fissurer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FISURÁ vb. v. sparge.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fisurá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. fisureáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FISÚRĂ, fisuri, s. f. Crăpătură îngustă, plesnitură la suprafața sau în interiorul unui corp solid (metal, beton, aliaj, piatră, os etc.). – Din fr. fissure, lat. fissura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FISÚRĂ ~i f. Crăpătură pe suprafața sau în interiorul unui corp, a unui organ sau material. [G.-D. fisurii] /<fr. fissure, lat. fissura
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FISÚRĂ s.f. Crăpătură (îngustă), plesnitură (în metal, în beton, pe piele etc.). [Cf. fr. fissure, lat. fissura].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FISÚRĂ s. f. crăpătură, plesnitură (în rocă, beton, metal, piele etc.). (< fr. fissure, lat. fissura)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FISÚRĂ s. v. spărtură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fisúră s. f., g.-d. art. fisúrii; pl. fisúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

fisură, (engl.= fissure), discontinuitate (ruptură) în masa rocilor, fără deplasarea relativă a pereților sau cu foarte mici deplasări pe o direcție perpendiculară sau paralelă față de planul de fisurare.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink