FISTÍC s. m. 1. Arbore din țările calde cu flori mici de culoare verde și cu fructe conținând sâmburi comestibili (Pistacia vera). 2. Fruct al fisticului (l), cu sâmburele verde, uleios și plăcut la gust. [Var.: (2) fâstấc s. m.] – Din tc. fistic, ngr. fistíki.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FISTÍC1 ~uri n. Fructul fisticului. Înghețată cu ~. /<turc. fistik, ngr. fistiki
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FISTÍC2 ~ci m. Arbore exotic cu flori mici, de culoare verde-gălbuie, și cu fructe comestibile, bogate în ulei. /<turc. fistik, ngr. fistiki
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fistíc (fistíci), s. m. – 1. Arbore din țările calde cu fructe conținînd sîmburi comestibili. – 2. (S. n.) fructul fisticului. – Var. (înv.) fîstîc. Tc. fistik, arab. fostuq, per. festuq (Șeineanu, II, 173; Lokotsch 620; Ronzevalle 124), cf.ngr. φυστίϰι, alb. festek (Meyer 100), lat. med. festechum, fr. fustet, sp. alfóncigo, port. fistico; cf. forma paralelă din per. pistaq, de unde ngr. πιστάϰη, lat. med. pistacia, fr. pistache, sp. pistacho, sl. pistikŭ. – Der. fistichiu, adj. (înv., verde gălbui; înv., extravagant), din tc. fistiki; fîstîci, vb. (a tulbura, a năuci, a zăpăci), probabil aluzie la culoarea palidă care caracterizează tulburarea, cf. sfecli; fîstîceală, s. f. (confuzie).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fistíc (arbore) s. m., pl. fistíci
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fistíc (fruct) s. n., pl. fistícuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fístic m. (turc. pers. fystyk, ngr. fistiki, vgr. pistáke, lat. pistácia, it. pistáccio, fr. pistache; vsl. pistikŭ). Vest. Un copăcel anacardiaceŭ originar din Persia (pistacia vera) care face niște fructe verzuĭ oleaginoase comestibile învălite [!] în două găocĭ. Fructul acestuĭ copăcel (pl. ob. n. fisticurĭ). – În est fîstîc (numai m.).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
1) fîstî́c m., V. fistic.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
2) fîstî́c n., pl. e (cp. cu fîstîc 1, pin [!] aluz. la coloare [!]). Olt. Opregu din ainte [!].
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink