FISIÚNE, fisiuni, s. f. Fenomenul scindării unui nucleu atomic în mai multe fragmente cu mase de valori comparabile. [Pr.: -si-u-] – Din fr. fission.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FISIÚNE ~i f. Divizare a unui nucleu atomic în nuclee de atomi mai ușori. [G.-D. fisiunii; Sil. -si-u-] /<fr. fission
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FISIÚNE s.f. Fisionare; reacție nucleară (provocată sau, rar, spontană) în care are loc ruperea unui nucleu atomic greu în două fragmente de masă aproape egale. [Pron. -si-u-. / cf. fr. fission, germ. Fission].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FISIÚNE s. f. 1. reacție nucleară de rupere a unui nucleu atomic greu în mai multe fragmente. 2. sciziparitate. (< fr., engl. fission)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FISIÚNE s. (FIZ.) divizare, fisionare, scindare. (~ nucleului atomic.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fisiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. fisiúnii; pl. fisiúni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FISIÚNE (‹ fr., lat.) s. f. Proces spontan sau indus (sub acțiunea neutronilor, particulelor alfa, protonilor, deuteronilor, fotonilor etc.) de scindare a unui nucleu atomic greu (uraniu, plutoniu etc.), de obicei, în două produse de f., de energii cinetice foarte mari, și emisiune de neutroni. A fost descoperită (1938) de O. Hahn și F. Strassmann. Neutronii emiși într-o reacție de f. pot iniția noi reacții de f., acestea autoantrenându-se rapid (reacție în lanț), cu degajarea unor mari cantități de energie. Reacția nucleară în lanț, controlată cu ajutorul moderatorilor, constituie sursa de energie a reactoarelor nucleare.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink