FÍREȘ adj. v. firesc, natural, normal, obișnuit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fíreș, -ă adj. (d. fire). Vechĭ. Natural, nelegitim, bastard: copil fireș. Fizic. Originar, original, autentic, curat: hirișĭ Romanĭ (Cant.). Propriŭ. – În est hireș și hiriș. Iron. Hiriș-pohiriș (V- po-), pur: Țigan hiriș-pohiriș. V. getbeget, liștaĭ, ireș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

íreș și íriș, -ă adj. (ung. erös, robust). Trans. Vest. Sănătos; adevărat (Acad.). – După mine, e confundat cu hireș, fireș, firesc, natural, adevărat, curat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink