FIORÍN, fiorini, s. m. Nume dat mai multor monede de aur și de argint, bătute în diverse țări, care au circulat și la noi până în secolul trecut; florin. [Pr.: fi-o-. – Var.: (înv.) fiorínt s. m.] – Din it. fiorino.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FIORÍN s.n. Monedă de argint în vechiul Imperiu austro-ungar; nume dat diferitelor monede cu circulație în unele țări; florin. [Pron. fio-. / < it. fiorino].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FIORÍN s. n. florin. (< it. fiorino)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FIORÍN s. 1. v. florin. 2. zlot.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fiorín (fioríni), s. m. – Nume dat unor monede de aur și argint. – Mr. flurie. It. fiorino, cf. ngr. φιορίνι. Au circulat și var. înv. florin, s. m. (din lat. florenus, sl. florinŭ) și florint, s. m. (prin încrucișare cu mag. forint, cf. sb. forint).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fiorín s. m. (sil. fio-), pl. fioríni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*fĭorín, V. florin.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*florín m. (it. fiorino, d. orașu Florența, unde s´aŭ bătut întîĭa oară aceste monete [!] de aur, pe care era imprimat un crin, adică o floare; mlat. florinus, ung. forint, sîrb. forinta). Galben florentin (al Florențeĭ). O monetă de argint de valoare variabilă (în Austro-Ungaria valora 2 coroane, adică 2 fr. și 10 banĭ, și se numea gulden. La 1620 valoraŭ 7 zloțĭ cît 6 florinĭ). – Și florinte (vechĭ) și fĭorin.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink