FINISÁJ, finisaje, s. n. Finisare. – Din fr. finissage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

FINISÁJ s.n. Finisare. [Pl. -je, -juri. / < fr. finissage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FINISÁJ s. n. finisare. (< fr. finissage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FINISÁJ s. v. definitivare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

finisáj s. n., pl. finisáje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink