FILOGENÍE s. f. 1. Procesul evoluției formelor organice ori a unui grup de animale sau de plante în cursul dezvoltării istorice a lumii vii; filogeneză. 2. Ramură a biologiei care cercetează filogenia (1). – Din fr. phylogénie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FILOGENÍE f. v. FILOGENEZĂ. /<fr. phylogénie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FILOGENÍE s.f. Evoluția formelor organice ale unei specii ori ale unui grup de animale sau de plante; filogeneză. ♦ Ramură a biologiei care studiază filiația speciilor și dezvoltarea lor în cursul vremii. [Gen. -iei. / < fr. phylogénie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FILOGENÍE s. f. 1. originea și evoluția organismelor animale și vegetale de-a lungul timpului; filogeneză. 2. ramură a biologiei care studiază filiația speciilor și dezvoltarea lor în cursul vremii. (< fr. phylogénie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FILOGENÍE s. (BIOL.) filogeneză. (~ unor organisme.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

filogeníe s. f., art. fologenía, g.-d. filogeníi, art. filogeníei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*filogeníe f. (vgr. phýle, trib, și -genie, greșit pus îld. -gonie din cozmo-gonie). Șt. nat. Fazele pin [!] care aŭ trecut predecesoriĭ uneĭ speciĭ într´un timp îndelungat. V. ontogenie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink