FILO- Element de compunere însemnând „prieten”, „iubitor”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. philo-.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FILO1- Element prim de compunere savantă cu semnificația „prieten”, „amator”; „iubitor de”, „a prefera”, „a iubi”. [Var. fil-. / < fr. philo-, it. filo-, cf. gr. philos – prieten].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FILO2- Element prim de compunere savantă cu semnificația „trib”, „neam”. [< fr. phylo-, it. filo-, cf. gr. phyle – trib].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FILO3- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) frunză”. [< fr. phyllo-, it. fillo-, cf. gr. phyllon].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FILO1-, -FILÍE elem. „trib, neam, specie, rasă”. (< fr. phylo-, -phylie, cf. gr. phylon)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FILO2-, -FÍL (Ă), -FILÍE elem. „frunză”. (< fr. phyllo, -phylle, -phyllie, cf. gr. phyllon)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FILO3- elem. fil3(o)-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
filo- – Prefix care indică iubire sau simpatie. Gr. φιλο- „iubitor”, în general prin intermediul fr. Ca în fr., se poate folosi uneori la sfîrșitul cuvintelor: filogrec sau grecofil, filorus sau rusofil.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FÍLĂ, file, s. f. Fiecare dintre foile care alcătuiesc un caiet, o carte etc. formată din două pagini; p. ext. pagină. ◊ Expr. A cerceta (o lucrare) filă cu filă = (a cerceta, a verifica o lucrare) amănunțit, de la un capăt la altul, cu mare atenție. – Din ngr. filon.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FÍLĂ ~e f. Fiecare dintre foile care alcătuiesc un caiet sau o carte, având două pagini. /<ngr. filon
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FÍLĂ s. v. foaie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fílă (fíle), s. f. – Foaie, pagină. – Mr. filă. Ngr. φύλλον (DAR; Gáldi 189). În trecut s-a întrebuințat și forma filadă, s. f., din ngr. φυλλάδα. – Der. fila, vb. (a răsfoi încet în mînă cărțile de joc).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fílă s. f., g.-d. art. fílei; pl. fíle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
fílă f., pl. e (ngr. fýllon, foaĭe, frunză. V. filadă și trandafir). Mold. Foaĭe de hîrtie, sfert de coală. Foaĭe de carte.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink