FILIGRANÁ, filigranez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un metal prețios sub formă de filigran (1). 2. A aplica un filigran (2) în timpul fabricării hârtiei. – Din fr. filigraner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de DanMatei | Semnalează o greșeală | Permalink

A FILIGRANÁ ~éz tranz. 1) (bijuterii sau obiecte de podoabă) A lucra cu filigran. 2) (hârtie) A înzestra cu filigran. /<fr. filigraner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIGRANÁ vb. I. tr. A lucra un obiect în filigran. [< fr. filigraner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIGRANÁ vb. tr. 1. a lucra un obiect în filigran (1). 2. a imprima un filigran (2) la fabricarea hârtiei. (< fr. filigraner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

filigraná vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. filigranéz, 3 sg. și pl. filigraneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIGRÁNĂ s. f. v. filigran.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIGRÁNĂ s.f. v. filigran.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

filigránă (filigráne), s. f. – Lucrare de giuvaiergerie cu aspect de dantelă. – Var. filigran. It. filigrana. – Der. filigranat, adj. (cu filigran).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*filigránă f., pl. e (fr. filigrane, it. filigrana). Lucrare de argintărie compusă din fire foarte fine împletite orĭ alăturate. Fir de metal care e învîrtit în prejuru [!] mîneruluĭ la unele săbiĭ. Întipărire făcută pe hîrtie pin [!] ajutoru firelor de aramă fixate pe forma de fabricat hîrtia și conturate așa ca să formeze desemne [!] saŭ litere: filigranele biletelor de bancă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink