FILIÉRĂ, filiere, s. f. 1. Placă de oțel prin care se trage în fire (sau în bare) un material (metalic) ductil. ♦ Piesă de metal cilindrică, având fundul prevăzut cu orificii, prin care se trage în fire soluția de mătase artificială sau de fibre textile obținută pe cale chimică. 2. Dispozitiv folosit pentru tăierea unui filet (1). 3. Fig. Succesiune de mijloace, de trepte, de etape etc. care intervin până la un anumit rezultat. [Pr.: -li-e-] – Din fr. filière.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de DanMatei | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIÉRĂ ~e f. 1) (în industria textilă, metalurgică etc.) Piesă prevăzută cu un orificiu care servește pentru filarea unor materiale. 2) Unealtă folosită pentru tăierea fileturilor exterioare. 3) fig. Cale intermediară, mediatoare; intermediu. 4) Succesiune de trepte, urmate în decursul unei cariere. [Sil. -li-e-] /<fr. filiere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIÉRĂ s.f. 1. Piesă cu găuri prin care se trage un material în fire sau în bare. ♦ Piesă prevăzută cu găuri foarte mici care servește la filarea mătăsii artificiale. ♦ Orificiu prin care o omidă sau un paianjen emite firul de mătase. 2. Dispozitiv pentru tăierea unui ghivent. 3. (Fig.) Drum, cale, fir, succesiune, mijlocire. ♦ Succesiunea gradelor într-o carieră. [Pron. -li-e-. / < fr. filière, cf. it. filiera].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIÉRĂ s. f. 1. dispozitiv pentru tăierea filetelor (1) sau pentru trefilarea sârmei. 2. piesă prevăzută cu găuri foarte mici care servește la filarea mătăsii artificiale; duză (3). 3. orificiu prin care o omidă sau un păianjen secretă firul de mătase. 4. (fig.) drum, cale, fir, mijlocire. ◊ succesiune a gradelor într-o carieră. (< fr. filière)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FILIÉRĂ s. 1. v. cale. 2. (TEXT.) duză.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

filiéră s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. filiérei; pl. filiére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*filiéră f., pl. e (fr. filière, d. fil, fir). Un instrument de oțel de supțiat [!] firele metalice. Porii pin [!] care unele insecte scot pînza. Fig. Serie de formalitățĭ, de obstacule [!] peste care trebuĭe să trecĭ pînă să ajungĭ la scop.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink