FETÍ, fetesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A petrece ca fată timpul de când iese la horă până când se mărită. – Din fată.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FETÍ ~ésc intranz. 1) A fi fată mare. 2) A-și petrece anii de fată mare. 3) A trăi ca o fată mare. /Din fată
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FET(I)- elem. feto-.
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fetí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fetésc, imperf. 3 sg. feteá; conj. prez. 3 sg. și pl. feteáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) fetésc v. intr. Trăĭesc ca o fată (staŭ nemăritată).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

FETI (FETTI), Domenico (1589-1623), pictor italian. Emul al lui Caravaggio. Tablouri de gen, de mici dimensiuni într-o cromatică bogată, reprezentând Parabolele din „Vechiul Testament” („Înmulțirea pâinilor”, „Oaia rătăcită”, „Fuga în Egipt”, „Fiul risipitor”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink